Nu poate moșteni persoana care nu exista la data decesului, cea declarată nedemnă pentru fapte grave față de defunct, cea exheredată prin testament (dacă nu este moștenitor rezervatar) și cea care a renunțat la moștenire. Într-un cuvânt, dreptul de a moșteni nu este automat chiar și pentru rudele apropiate: legea cere ca persoana să aibă capacitate succesorală și să nu fie exclusă din motive prevăzute expres.
Termenii care descriu aceste excluderi sună juridic, dar se înțeleg ușor cu exemple. Mini-dicționarul de mai jos îi explică, apoi urmează pașii de parcurs când te întrebi dacă o persoană poate sau nu să fie moștenitor.
Mini-dicționar: termeni care explică excluderile
- Capacitate succesorală: aptitudinea unei persoane de a moșteni. O are cine există la data deschiderii moștenirii; un copil conceput, dar încă nenăscut, este considerat că există dacă se naște viu.
- Nedemnitate: sancțiune civilă prin care este înlăturată de la moștenire persoana care a săvârșit fapte grave față de defunct, de pildă a atentat la viața lui sau a împiedicat cu rea-credință redactarea unui testament. Se constată de regulă prin hotărâre judecătorească.
- Exheredare: dispoziție testamentară prin care defunctul îndepărtează un moștenitor legal de la moștenire. Nu poate lipsi de rezervă un moștenitor rezervatar.
- Renunțare la moștenire: declarația prin care moștenitorul refuză succesiunea. După renunțare, el este tratat ca și cum nu ar fi moștenitor.
- Decădere din dreptul de a accepta: pierderea dreptului de a primi moștenirea prin trecerea termenului de opțiune fără o decizie.
- Moștenitor rezervatar: persoană protejată de lege, care nu poate fi lipsită total de moștenire prin testament.
- Reabilitare: iertarea nedemnului de către defunct, prin act, care îi redă dreptul de a moșteni.
Cum arată fiecare situație
Persoana care nu exista la deces
Dacă o rudă s-a născut după decesul defunctului, ea nu poate moșteni de la el, cu excepția copilului conceput înainte de deces și născut viu. De asemenea, persoanele decedate înainte de defunct nu moștenesc, dar descendenții lor pot veni în locul lor, prin reprezentare, în condițiile legii. Dovada existenței se face prin acte de stare civilă.
Nedemnitatea
Nedemnitatea nu se aplică din oficiu. Moștenitorii interesați trebuie să ceară constatarea ei în instanță, iar judecătorul analizează faptele. Este o situație rară, dar gravă: de pildă, cel condamnat pentru uciderea defunctului nu poate beneficia de moștenire. Descendenții nedemnului pot, în anumite condiții, să vină în locul lui. Dacă defunctul l-a iertat prin act scris, nedemnul poate fi readus în drepturi.
Exheredarea
Testatorul poate exclude prin testament un moștenitor legal, dar numai dacă acesta nu este rezervatar. Un frate poate fi exheredat, în timp ce un copil, soțul sau un părinte nu pot fi lipsiți de partea lor minimă. Dispoziția trebuie să fie clară; o simplă lipsă din testament nu înseamnă automat exheredare.
Renunțarea
Cel care renunță în termen este exclus de la moștenire, iar partea lui se redistribuie. Aceasta este o alegere personală, dar are consecințe pentru ceilalți. În unele situații, descendenții renunțătorului nu iau locul acestuia, ceea ce trebuie verificat cu notarul înainte de declarație.
Cine decide dacă cineva este exclus
Nu orice excludere se produce de la sine. Capacitatea succesorală se constată pe baza actelor de stare civilă; nedemnitatea se constată de instanță, la cererea unui moștenitor interesat; exheredarea rezultă din testament; renunțarea din declarația însăși. Notarul ia act de aceste situații în procedura succesorală, dar nu are competența să declare pe cineva nedemn. Dacă între moștenitori apare un astfel de dezacord, dosarul se oprește până la clarificare sau se continuă cu restul, în funcție de caz.
Pași pentru a afla dacă cineva poate moșteni
- Identifică rudele și gradul lor față de defunct. Stabilește clasa din care fac parte.
- Verifică dacă persoana a existat la deces. Cere acte de stare civilă.
- Caută testamentul. Verifică dacă există dispoziții de exheredare sau de lăsare a bunurilor altcuiva.
- Verifică faptele grave. Dacă există suspiciunea unei nedemnități, adună documente și discută cu un avocat.
- Verifică dacă a fost exercitată opțiunea succesorală. Întreabă notarul dacă persoana a acceptat, a renunțat sau a depășit termenul.
- Discută cu notarul. El constată calitatea de moștenitor în procedura succesorală.
Ce se întâmplă cu partea celui exclus
Când o persoană nu poate moșteni, partea care i-ar fi revenit nu dispare. În funcție de situație, ea se redistribuie celorlalți moștenitori din aceeași clasă sau trece la descendenții celui exclus, prin reprezentare, dacă legea permite acest lucru. În cazul nedemnității, descendenții nedemnului pot veni în locul lui, deoarece sancțiunea îl privește personal. În cazul renunțării, dimpotrivă, regula este diferită, iar partea se adaugă, de regulă, la cele ale celorlalți moștenitori.
La exheredare, efectul depinde de testament: defunctul poate indica cine primește partea sau poate lăsa ca moștenirea să se împartă după regulile legale între cei rămași. Dacă formularea este ambiguă, notarul sau instanța interpretează voința testatorului, ținând seama de textul întreg al actului.
Greșeli pe care le fac familiile
O greșeală frecventă este să se considere „exclus” cineva doar pentru că a plecat din țară, a rupt legătura cu familia sau nu a fost menționat în conversații. Fără un act care să producă acest efect, persoana rămâne moștenitor. Altă greșeală este să se creadă că nedemnitatea se aplică automat sau că un moștenitor poate fi exclus prin înțelegere informală. Dacă cineva este exclus pe nedrept, se poate ajunge la contestarea certificatului de moștenitor și la refacerea procedurii.
Explicațiile pe larg despre ordinea moștenitorilor, procedură și acte se găsesc în secțiunea de succesiuni. Cititorii care vor să parcurgă mai multe teme pot continua cu ghidurile de pe NotarNews. Pentru cazuri disputate, sfatul unui avocat este util înainte de a lua poziție în dosar.
